Mai jos vă prezint cele 7 minuni naturale din România
 |
Locație |
Mărime |
| Delta Dunării |
Chilia, Sulina
jud Tulcea |
3446 km² |
Aflată în mare parte în Dobrogea, România și parțial în Ucraina, este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene. Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, fiind clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc național.
Parcul național include rezervațiile naturale: Capul Doloșman, Cetatea Histria, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Complexul Sacalin Zătoane, Grindul și Lacul Răducu, Grindul Chituc, Grindul Lupilor, Insula Popina, Lacul Potcoava, Pădurea Caraorman, Pădurea Letea, Roșca - Buhaiova, Corbu-Nuntași - Histria, Lacul Belciug, Lacul Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul Periteașca - Leahova, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag - Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol.
Faună - Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte.
Obiective turistice
- Biserica ortodoxă „Buna Vestire” din Tulcea, construcție 1869, monument istoric
- Mănăstirea și castrul roman Halmyris de la Murighiol
- Așezarea greco-indigenă din satul Sălcioara (sit arheologic)
- Cetatea Argamum - Orgame, sit arheologic
- Histria, cetate grecească (ruine)
- Situl arheologic de la Vișina
- Munții Măcinului
- Marea Neagră
- Complexul lagunar Razim-Sinoe
 |
Locație |
Mărime |
Parcul Național
Retezat |
Uricani
jud Hunedoara |
380 km² |
Acesta este situat în sud-vestul țării, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Hunedoara (la limita de graniță cu județele Caraș-Severin și Mehedinți, în nordul Parcului Național Domogled - Valea Cernei).
Parcul Național Retezat s-a înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și a savantului de renume mondial Emil Racoviță.
În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de lacuri glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din țară. Parcul include rezervația științifică Gemenele (1.630 ha).
Retezatul prezintă o arie naturală montană cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre, acesta adăpostind aproape 1.190 de specii de plante superioare, 90 de specii taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 de specii de mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.
Obiective turistice
- Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Clopotiva, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
- Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Clopotiva, construcție 1763, monument istoric
- Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara, construcție 1786, monument istoric
- Biserica cnezilor Cândea din Suseni, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
- Biserica "Pogorârea Sf. Duh" din Ostrov, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
- Curtea cnezilor Cândreș din Sălașu de Sus, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
- Situl arheologic de la Ohaba-Ponor (Neolitic, Cultura Criș, Neolitic, Paleolitic).
- Ariile protejate: Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peștera Șura Mare, Fânațele Pui, Rezervația științifică Gemenele, Calcarele de la Fața Fetii, Vârful Poieni, Fânațele cu narcise Nucșoara, Peștera cu Corali, Peștera Zeicului.
Majoritatea lacurilor din Munții Retezat sunt de origine glaciară și sunt răspândite pe cele aproape 40.000 de hectare.
- Lacul Sf Ana, Lacul Biliboaca, Lacul Bucura, Lacul Ciumfu Mare, Lacul Ciumfu Mic, Lacul Florica, Lacul Galeșul, Lacul Groapele, Lacul Lia, Lacul Peleaga, Lacul Pietrele, Lacul Stânișoara, Lacul Ștevia, Lacul Tăul Agățat, Lacul Tăul Păpușii, Lacul Tăul Porții, Lacul Tăul Țapului, Lacul Viorica, Lacul Zănoaga Mare, Tăurile Custurii.
 |
Locație |
Mărime |
| Peștera Scărișoara |
Gârda de Sus,
jud Alba |
720 m
lungime |
Cunoscut și ca Ghețarul de la Scărișoara adăpostește cel mai mare ghețar subteran din România.
Cea mai veche mențiune asupra peșterii este făcută de A. Szirtfi în 1847. K. F. Peters și A. Schmidl dau primele informații științifice în 1861, respectiv 1863. Al. Borza studiază repartiția florei și fenologia vegetației din pereții avenului, Emil Racoviță (1927) cercetează formațiunile de gheață iar V. Pușcariu (1934) face o prezentare științifică și turistică.
Este formată în calcare de vârstă Jurasic superior, dispuse monoclinal pe direcția NV-SE, la o altitudine de 1.165 m, la marginea platoului carstic Ghețari-Ocoale.
 |
Locație |
Mărime |
Parcul Național Cheile
Nerei-Beușnița |
Anina, Oravița
jud Caraș-Severin |
367 km² |
Este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată la limita sud-vestică a țării, în sudul Munților Aninei din județul Caraș-Severin.
Acesta cuprinde zona carstică de pe cursul mijlociu al râului Nera (coloana vertebrală a parcului reprezentată de Cheile Nerei) și cursul pârârilor Beu, Șușara de la varsarea in Nera spre izvoare. Parcul cuprinde obiective precum: Lacul Dracului, faimoasele cascade ale Beușniței, lacul Ochiul Beului, Cascada Bigăr, Cascada Șușara și Cascada Moceriș.
Specii de mamifere: ursul brun (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx), vidra de râu (Lutra lutra), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul comun (Myotis myotis), liliacul de iaz (Myotis dasycneme), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul cu urechi de șoarece (Myotis blythii) și liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersi); un amfibian din specia Bombina variegata, cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burta-galbenă.
Obiective turistice
- Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița, construcție 1778, monument istoric.
- Biserica mănăstirii Călugăra din Ciclova Montană, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
- Capela romano-catolică, prima biserică a minerilor din Oravița, construcție 1707, monument istoric.
- Uzinele de fier Anina, construcție 1858-1927, monument istoric.
- Ansamblul de mori din Bozovici (Moara Neamțului, Moara Curpanița, Moara de peste Râu, Moara mică), construcție 1890-1897, monument istoric.
- Villa rustica de la Cărbunari (sec. II - III p. Chr., Epoca romană).
- Rezervațiile naturale: Lisovacea, Ogașul Slătinic, Buhui-Mărghitaș, Cheile Gârliștei,
Cuptor-Brădișoru de Jos, Izvoarele Carașului, Peștera Buhui.
 |
Locație |
Mărime |
 |
| Masivul Ceahlău |
Bicaz, Durău
jud Neamț |
1907 m |
Piramida holografică |
Un masiv muntos aparținând de Carpații Orientali, situat pe teritoriul județului Neamț. Este cel mai înalt dintre grupa Munților Bistriței. Este străbătut de paralela 47 grade latitudine nordică și de meridianul 25 grade longitudine estică.
Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 180 de specii de păsări, aprox. 20 de specii de herpetofaună, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în Carpați: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes Vulpes), râsul (Lynx lynx), căprioara (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul de pădure (Martes martes), veverița (Sciurus vulgaris) și mândria stâncăriilor, capra neagră (Rupicapra rupicapra). În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) - cea mai mare ciocănitoare din România, aușelul (Regulus regulus) - cea mai mică pasăre din România. În locurile umede de păduri trăiește o specie de amfibieni - tritonul carpatic (Lissotriton montadoni), endemism al Carpaților Orientali.
Ceahlăul este o zona mistică a României, și chiar a întregului Pământ. Muntele sacru al dacilor unde a sălăsuit Zamolxis este un ținut al hyperboreenilor, traversat de axa energetică principală a pământului. Mărețul Ceahlău nu pregetă să ne uimească și acum. Fenomene pe care mintea omenească nu le poate explica se petrec de mii de ani sub ochii noștri demni locuitori ai planetei în al XXI-lea secol. În august, Ceahlăul ia Calea Cerului. Pe 6 august de mii de ani apare măreața piramidă energetică. În plus, tot aici se află și zona preferată de mulți sihaștri care au fondat schituri și biserici.
Ceahlăul poate fi văzut, în zilele cu luminozitate de la Marea Neagră. Sunt peste 500 de kilometri între cele două locații. La orele răsăritului deasupra Ceahlăului se pot vedea lumini unice și inexplicabile. Localnicii văd deseori apariții misterioase pe cer și descoperă pe pășuni cercuri perfect trasate.
 |
Locație |
Mărime |
Munţii
Piatra Craiului |
Măgura, Peștera
jud Brașov |
2238 m |
Este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora.
Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului, având 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ).
În zona Piatra Craiului se găsește o vegetație bogată în specii datorită preponderenței aproape absolute a calcarelor. Aici se găsesc specii unice în lume de floră și faună, unele dintre ele, așa cum ar fi Garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), fiind faimoase. Alte specii protejate sunt floarea de colț (Leontopodium alpinum) și ghințura galbenă (Gentiana lutea). Printre speciile de animale amintim capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița.
Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului. Amintim Marele Grohotiș care este o pânză de pietre instabile de 4 km.
 |
Locație |
Mărime |
 |
| Sfinxul și Babele |
Moroeni, Bușteni
jud Prahova DB |
2216 m
2292 m |
România |
Babele sunt formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (2292 m), situat în masivul Bucegi din Carpații Meridionali. Important obiectiv turistic, Cabana Babele este situată sub vârful cu același nume și este punctul de plecare central în drumețiile din munții Bucegi.
Păstrând legătura cu Sfinxul, Babele au fost supranumite „Altarele ciclopice din Caraiman”, fiind închinate Pământului și Cerului, Soarelui și Lunii, ca și lui Marte, zeu al războiului și al agriculturii.
Sfinxul din Munții Bucegi este o formațiune geologica alcătuita din conglomerate, rezultată în urma dezagregării și eroziunii diferențiate, situat la 2216 m altitudine, în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Originea numelui Sfinxului este datorată asemănării sale cu un cap uman.
Folclorul urban spune că acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extratereștri, multe legende circulând prin părțile locului în acest sens. În imediata apropiere a Sfinxului se află o anume peșteră ce ar strânge mistere energetice deosebite.
Celelalte finaliste ale României:
- Munții Rodnei
- Cheile Turzii
- Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș
- Peștera Polovragi
- Vulcanii Noroioși
- Codrii Seculari de la Slătioara
- Cheile Oltețului
- Cazanele Dunării
Website oficial: www.orangehub.ro
Facebook: Photography orangehub.ro
Citește și alte articole aici
-> Blogul lui cocktail
Câteva imagini cu finalistele
|
