Carpații românești se împart în trei mari grupe:
- Carpații Orientali - aflați între granița de nord și Valea Prahovei, reprezintă 52,2% din întreaga arie carpatică, cuprinzând depresiuni largi și numeroase pasuri ce permit circulația rutieră și feroviară între Moldova și Transilvania; pe latura vestică a Carpaților Orientali se întinde cel mai mare lanț de munți vulcanici din Europa: Oaș, Gutâi, Țibleș, Călimani, Gurghiu, Harghita, Bodoc etc.
- Carpații Meridionali - cuprinși între Valea Prahovei și culoarul Timiș-Cerna, se întind pe aproximativ 21 % din spațiul montan românesc. În această grupă se întâlnesc cei mai înalți munți din România, 11 vârfuri au altitudini de peste 2500 m.
- Carpații Occidentali - ce se întind între Defileul Dunării la Sud, și Someș la Nord, au trecut, pe parcursul orogenezei alpine, prin etape de înălțare și de coborare, prin accidente tectonice pe parcursul cărora s-au definitivat masivele sub formă de horsturi si grabene. Altitudinea maximă este de 1849 m în Munții Apuseni.
În zonele muntoase există 826 de localități, dintre care 80 de orașe mici și mari.
În continuare vă prezint cei mai înalți munți din țara noastră.
|
Mărime |
Locul după marime |
Județ |
Zonă muntoasă |
Moldoveanu |
2544 m |
1 |
Argeș |
Munții Făgăraș |
Vârful Moldoveanu este vârful muntos cel mai înalt din România, situat în Masivul Făgăraș, județul Argeș. Altitudinea sa este 2544 metri. Din cauza piscurilor montane din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan, care sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului. Acesta mai este numit și Everestul României.
|
Mărime |
Locul după marime |
Județ |
Zonă muntoasă |
Negoiu |
2535 m |
2 |
Sibiu |
Munții Făgăraș |
Vârful Negoiu este un vârf montan situat în Masivul Făgăraș, județul Sibiu. Cu o altitudine de 2.535 metri, Negoiu este al doilea ca înălțime în România, fiind devansat doar de Vârful Moldoveanu, altitudine 2.544 de metri. Până în perioada interbelică era considerat cel mai înalt vârf din Carpați, exceptând Masivul Tatra. Este cunoscut drept fiind polul instabilității atmosferice din România.
|
Mărime |
Locul după marime |
Județ |
Zonă muntoasă |
Viștea Mare |
2527 m |
3 |
Brașov |
Munții Făgăraș |
Vârful Viștea Mare reprezintă principala cale de acces către vârful Moldoveanu, dinspre traseul ce străbate întreaga creastă a Masivului Făgăraș de la vest la est, alcătuind împreună cu acesta o formațiune muntoasă asemănătoare unui cort sau unui trapez, care îi face extrem de identificabili din depărtare și din aproape orice unghi de privire. Grupării sau "Formației Moldoveanu-Viștea Mare” i se mai spune "Trapezul”, "Marele Trapez” sau "Acoperișul României".
Spre Viștea Mare se poate ajunge și dinspre localitatea Nucșoara, Argeș, parcurgând drumul forestier până la Stâna lui Burnei cu mașina. De la stană se urmează traseul indicat.
|
Mărime |
Locul după marime |
Județ |
Zonă muntoasă |
Parângul Mare |
2519 m |
4 |
Hunedoara |
Munții Parâng |
Vârful Parângul Mare este cel mai înalt din Masivul Parâng, Carpații Meridionali, având o altitudine de 2.519 metri. Este al patrulea vârf muntos din România, din punctul de vedere al înălțimii, fiind totuși cel mai înalt vârf din România care nu este în Munții Făgăraș.
|
Mărime |
Locul după marime |
Județ |
Zonă muntoasă |
Lespezi |
2517 m |
5 |
Argeș |
Munții Făgăraș |
Vârful Lespezi este un vârf montan din Masivul Făgăraș. Este recunoscut prin masivitatea sa vizibilă cu precădere dinspre partea nordică.
La poalele sale se află lacul glaciar omonim "vârfului său geamăn", Călțun, precum și refugiul montan omonim, Refugiul Lespezi, ridicat de divizia de Salvamont din Avrig, județul Sibiu. Una din variantele accesului spre vârf se face pe partea sud-vestică pe un traseu ce pleacă din strunga Doamnei.
|
Mărime |
Locul după marime |
Județ |
Zonă muntoasă |
Omu |
2514 m |
6 |
Prahova |
Munții Bucegi |
Această bornă din beton face parte din rețeaua de triangulație ordin I a României. La baza Cabanei Omu înălțimea este de 2.507 m, cu 2 metri peste borna topografică. Cel mai înalt punct natural din Munții Bucegi este de 2514 m, în vârful stâncii (bolovanului).
Vârful Omu este vizibil de pe creasta Pietrei Craiului, precum și din Valea Prahovei.
Pe Vârful Omu se află Stația meteorologică Vârful Omu, care poate fi considerată locul cel mai înalt din România populat permanent.
|
Mărime |
Locul după marime |
Județ |
Zonă muntoasă |
Peleaga |
2509 m |
7 |
Hunedoara |
Munții Retezat |
Vârful Peleaga este vârful cel mai înalt din Munții Retezat, Carpații Meridionali, având o altitudine de 2508 metri, fiind al șaptelea vârf muntos din România. Pe vreme bună oferă o priveliște deosebită asupra zonei centrale (și nu numai) a munților Retezat. Accesul pe vârf se poate face din mai multe direcții: dinspre Șaua Pelegii, dinspre Curmătura Bucurei sau dinspre Lacul Bucura.
|
Mărime |
Locul după marime |
Județ |
Zonă muntoasă |
Păpușa |
2508 m |
8 |
Hunedoara |
Munții Retezat |
Numele de "Păpușa" este întâlnit foarte des în munții din România, numai în Munții Retezat fiind 3: Păpușa, Păpușa Mică și Păpușa Custurii. Accesul pe vârf se poate face din mai multe direcții: dinspre șaua Pelegii, dinspre Porțile Închise sau dinspre vârful Custura.
|
Mărime |
Locul după marime |
Județ |
Zonă muntoasă |
Vânătarea
lui Buteanu |
2507 m |
9 |
Sibiu |
Munții Făgăraș |
După multiple surse, numele corect al vârfului este Vânătarea, fiind re-numit din neștiință și comoditate, abia după 1954, Vânătoarea lui Buteanu. Semnificația cuvântului ”vânătare” se trage din denumirea arhaică a unei înălțimi stâncoase, vineții, aflată la mari depărtări. O altă interpretare probabilă a cuvântului se regăsește in documentele care atestă valoarea terenului, vânătările fiind pășuni cu pietre, improprii pentru crescătorii de oi.
|
Mărime |
Locul după marime |
Județ |
Zonă muntoasă |
Hârtopul Darei |
2506 m |
10 |
Argeș |
Munții Făgăraș |
Vârful Hârtopul Darei se află în partea estică a munților Făgăraș la sud de vârful Dara, având o înălțime de 2.506 m. Distanța foarte mică față de vârful Dara, aproximativ 300 m la sud de acesta, înspre vârful Mușetescu, precum și faptul că nu este clar delimitat de acesta, pune problema dacă aceste două vârfuri pot fi considerate două vârfuri separate.
Alți munți în ordinea înălțimii:
Cornul Călțunului, Munții Făgăraș - 2505 m
Bucura, Munții Bucegi - 2503 m
Dara, Munții Făgăraș - 2500 m
Scărișoara Mare, Munții Făgăraș - 2495 m
Mușetescu, Munții Făgăraș - 2495 m
Capra, Munții Făgăraș - 2494 m
Bucșoiu, Munții Bucegi - 2492 m
Coștila, Munții Bucegi - 2490 m
Roșu, Munții Făgăraș - 2489 m
Negoiu Mic, Munții Făgăraș - 2485 m
Website oficial: www.orangehub.ro
Facebook: Photography orangehub.ro
Citește și alte articole aici
-> Blogul lui cocktail
Câteva imagini despre astronomie
|